Marcel Boloș: „Avem 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget. Introducerea de noi taxe NU este o soluție”

„Atunci când ești ministrul Finanțelor și ai în față 175 miliarde lei creanțe neîncasate la buget, un GAP TVA de 32 miliarde lei, un GAP de impozit pe venit de 19 miliarde lei, un GAP la contribuțiile sociale de 53 miliarde lei, îți pui în permanență întrebarea: ce este corect de făcut pentru ca mediul de afaceri și popoluația să nu aibă parte de noi și noi sarcini fiscale?
Pentru că introducerea de noi taxe NU este o soluție.
În același timp, te uiți în jur cum unii aleg să răstălmăcească în mod toxic intențiile și prevederile unor propuneri pentru a-și urmări propriile interese politice și pentru a induce în eroare opinia publică.
În loc să contribuie constructiv la dezbaterea publică și să propună soluții viabile, preferă să recurgă la denigrarea mea personală și dezinformare. Aceasta este o dovadă clară a lipsei de responsabilitate și a incapacității de a oferi alternative reale și constructive pentru problemele cu care se confruntă România.
Vă dau câteva exemple concrete în beneficiul clar al mediului de afaceri corect și cinstit:
1. Am publicat în dezbatere un proiect de act normativ pentru modificarea codului de procedură fiscală. Proiect pe care l-am discutat cu mediul de afaceri înainte să îl urcăm pe site-ul instituției și de la care încă primim feedback. Le mulțumesc pe această cale.
Una dintre prevederi spune că tranzacțiile pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport sunt condiționate de achitarea obligațiilor vânzătorului față de ANAF (TVA, impozit pe venit, contribuții sociale). O astfel de prevedere există deja de mult timp, pentru achitarea obligațiilor la bugetele locale. Refuz să cred că dacă ești candidat la prezidențiale uiți instant legea cu care trebuie să lucrezi în fiecare zi.
Într-o democrație funcțională, protejarea drepturilor individuale trebuie să fie echilibrată cu respectarea legii și a responsabilităților față de comunitate. Invocarea dreptului la proprietate ca argument împotriva acestei măsuri reflectă o înțelegere limitată a principiilor de drept.
2. Au tot răspândit ideea că „CNP-ul fiscal” pe care îl avem in vedere înseamnă că vrem să știm tot ce-și cumpără românii.
CNP-ul fiscal ne va ajuta să introducem un sistem prin care românii care cer bonul fiscal la anumite servicii și magazine, precum coafor, service auto sau magazine de cartier (acolo unde este evaziune mare), să poată primi reduceri de taxe și chiar și sume de bani înapoi.
3. Spun că e-Factura și măsurile ce țin de digitalizarea sistemului fiscal au fost introduse peste noapte. Știm cu toții că am introdus o perioadă de șase luni de acomodare, când nu s-au aplicat sancțiuni pentru cei care nu au folosit sistemul....
Imi reproșează partidele politice că nu am prezentat la nivel politic aceste măsuri, adresate celor din mediul de afaceri obișnuiți cu neplata impozitelor și taxelor. Îi rog frumos să aibă decența necesară și să aibă răbdare pentru a finaliza procesul de consultare cu reprezentanții mediului de afaceri pe care deja l-am început, pentru că lor li se adresează în primul rând. Apoi, concluziile acestor consultări vor fi prezentate celor în drept pentru a lua deciziile. Ce doriți până la urmă? Consultare cu partidele sau cu mediul de afaceri?Momentele acestea trebuie depășite. Nu putem sta într-un blocaj permanent. România are nevoie de un sistem fiscal modern, politici publice raționale, de o restructurare de cheltuieli publice, de luptă continuă cu evaziunea fiscală, dar și de o utilizare eficientă a banilor publici destinați românilor.Procesul de consolidare fiscală și eforturile pe care le face acum Guvernul României nu trebuie batjocorite de interesele meschine ale unor oameni care se doresc a fi oameni de STAT.România are nevoie de soluții corecte și viabile pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung, dar și de oameni de STAT înțelepți pentru a-i folosit eficient resursele.” a reacționat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor Publice.