S-a descoperit că uneltele din piatră de la tunelul Wielki din Małopolska au o vechime între 450.000 şi 550.000 de ani şi pare să fi fost realizate de o altă specie de oameni, în prezent extincă.
Descoperirea le permite antropologilor să afle mai multe despre primii oameni care au migrat şi locuit în Europa Centrală de-a lungul preistoriei.
Uneltele au fost realizate de homiizi din cadrul unei specii demult dispărută, Homo heidelbergensis. Acest tip de hominid este considerat ultimul strămoş comun al neandertalienilor şi al oamenilor moderni (Homo sapiens).
Regiunea a fost locuită de aceştia într-un moment în care clima aspră a Europei Centrale ar fi necesitat o ajustare fizică şi culturală semnificativă.
Peştera din tunelul Wielki a fost excavată în anii 1960, apoi în 2016. Straturile de material au fost datate cu Holocen, datând cu aproximativ 11.700 de ani în urmă, şi Paleoliticul Mijlociu, întinzându-se până la 40.000 de ani în urmă. Dar uneltele de piatră datau de fapt de 500,000 ani.
Arheologul Claudio Berto de la Universitatea din Varşovia a considerat că datarea este în contradicţie cu ceea ce observa el. Oasele de animale recuperate de pe site, a concluzionat el, erau aproape sigur mai vechi de 40.000 de ani, transmite Science Alert.
Aşa că, în 2018, Kot şi echipa ei s-au întors în peşteră. Au examinat cu atenţie diferitele straturi de material acumulate de-a lungul anilor şi adunând mai mult material osos.
Ei au descoperit că straturile superioare conţineau într-adevăr oase de animale care au trăit în Pleistocenul târziu şi Holocen. Dar stratul de jos era clar mai vechi. Conţinea oasele mai multor specii care au trăit acum o jumătate de milion de ani: jaguarul european, Panthera gombaszoegensis, lupul Mosbach, strămoş al lupilor cenuşii moderni, Canis mosbachensis, şi ursul lui Deninger, Ursus deningeri.
S-au găsit unelte din silex care sunt lovite. Existau şi câteva unelte finisate, precum pumnale.
„Am fost surprinşi că în urmă cu jumătate de milion de ani oamenii din această zonă locuiau în peşteri, pentru că acestea nu erau cele mai bune locuri de campare”, a menţionat ea .
„Umiditatea şi temperatura scăzută ar descuraja acest lucru. Pe de altă parte, o peşteră este un adăpost natural. Este un spaţiu închis care dă o senzaţie de siguranţă. Am găsit urme care ar putea indica faptul că oamenii care au stat acolo au folosit focul, care probabil a ajutat la îmblânzirea acestor locuri întunecate şi umede”.
Echipa speră să se întoarcă în peşteră pentru a căuta şi oase de Homo heidelbergensis, care avea un creier cu dimensiunea medie de aproximativ 1.200 de centimetri cubi, comparabil cu oamenii moderni, precum şi o înălţime medie cuprinsă între 169,5 cm şi 181,2 cm.
La fel ca oamenii de Neanderthal, aveau piept lat şi în general erau robuşti şi consumatori de carne animală. Fiind o specie divergentă a lui Homo erectus, aceştia foloseau tehnici variate de aprinderea focului şi erau în pas cu tehnologia acheuliană, producând pumnale din piatră perfect alungite, dar şi topoare, ciocane şi cleşti din piatră.
Specia a apărut acum 700,000 ani şi a dispărut acum 200,000 ani, potrivit Google Arts & Culture şi publicaţiei Smithsonian. Potrivit SciNews, Homo heidelbergensis a dispărut din cauza schimbărilor climatice (cauzate natural de erupţii vulcanice) din urma cărora ar fi rezultat perioade de foamete, însă un alt factor îi este atribuit competiţiei cu oamenii de Neanderthal care aveau tehnici mai avansate de vânătoare, şi prin urmare, apucau să vâneze mai multe animale şi să mănânce mai multă carne decât oamenii heidelbergensis.
La rândul lor, oamenii de Neanderthal ar fi dispărut tot din aceeaşi cauză când oamenii moderni (Homo sapiens) sau oamenii de Cro-Magnon (europenii timpurii) au pătruns pe continentul european acum 50,000 ani, având tehnici şi mai avansate de vânătoare decât cele ale neanderthalienilor, aceştia ajungând să moară de foame şi să dispară în urmă cu 30,000 ani.
Sursa stire:
