Nedormit de 24 de ore (protestele au durat, ca niciodată, până în zori, premierul a stat în consultări cu membrii coaliţiei sale, apoi în cursul zilei în Knesset, unde s-a discutat Legea Bugetului), Netanyahu a ieşit, în sfârşit, la ora 20 cu o declaraţie. A început declamând pilda regelui Solomon cu cele două femei-mame, declarând că nu va tranşa copilul (democraţia), ci va amâna Reforma Justiţiei până în sesiunea de vară a Parlamentului, ca să se poată desfăşura până atunci un dialog între Guvern şi Opoziţie. Tipic pentru Marele Bibi: s-a transformat rapid şi patetic în om al dialogului, doar ca să cumpere timp.
Era de aşteptat să sublinieze că în stradă sunt şi numeroşi susţinători de-ai săi şi ai aşa-numitei Reforme.
Alta ar fi fost declaraţia - încă şi mai vehementă, în legătură cu susţinătorii săi agresaţi de anarhişti şi terorişti (aşa îi numeşte pe cei care ies zilnic în stradă împotriva regimului său) – dacă protestatarii din Ierusalim n-ar fi avut inteligenţa strategică de a se retrage din faţa contra-manifestanţilor Puterii: membrii partidului lui Netanyahu, puşi pe ciomăgeală, colonişti din Teritorii, puşi pe cafteală, aduşi cu autocarele în faţa Knessetului, ultraşii bătăuşi ai galeriei de fotbal La Familia şi ultrareligioşii trimişi de rabinii lor în stradă (ultimii nu se bat, ce-i drept, doar scuipă, înjură şi provoacă).
Cei doi lideri ai Opoziţiei, Benny Gantz şi Yair Lapid, s-au făcut că îl cred pe prim ministru, declarând imediat că acceptă dialogul, dar la reşedinţa preşedintelui Herzog.
Fostul premier Lapid a rostit însă cuvântul zilei: Constituţie. Rezultatul acestor convorbiri, a spus, ar trebui să fie o Constituţie. Statul Israel nu are o Constituţie, ci un sistem de legi şi drepturi fundmentale care, şi în acest scandal al Reformei Justiţiei, se dovedesc insuficiente pentru a pune la adăpost democraţia.
Nici un cuvânt toată ziua din partea premierului despre demiterea ministrului Apărării, Yoav Gallant, pe care o anunţase de aseară. Ceea ce nu înseamnă că nu pregăteşte documentele demiterii unuia care, membru al Likudului său, a avut îndrăzneala să îl înfrunte.
Sursa stire:
