Bombardamentul de la Nagasaki a fost efectuat de un avion american B-29, numit Bockscar, care a decolat de pe insula Tinian din Oceanul Pacific.
Bomba atomică, numită „Fat Man”, avea o putere echivalentă cu 21 de kilotone de TNT şi conţinea plutoniu ca material fisionabil.
Iniţial, ţinta aleasă pentru bombardament era oraşul Kokura, dar din cauza norilor şi fumului, echipajul nu a putut identifica clar oraşul. Astfel, s-a decis să se schimbe ţinta cu Nagasaki, care era un oraş industrial şi portuar important pentru Japonia.
La ora 11:02, bomba a fost lansată de la o altitudine de aproximativ 9.500 de metri şi a explodat la 500 de metri deasupra solului, în apropierea văii Urakami.
Explozia a creat un glob de foc uriaş, care s-a extins rapid şi a generat o undă de şoc devastatoare.
Temperatura la sol a ajuns la peste 4.000 de grade Celsius, iar radiaţiile ionizante au afectat grav organismele vii.
Oraşul a fost distrus în proporţie de 44%, iar clădirile, podurile, fabricile şi liniile ferate au fost avariate sau distruse.
Numărul exact al victimelor bombardamentului este greu de stabilit, dar se estimează că între 40.000 şi 80.000 de oameni au murit imediat sau în aceeaşi zi din cauza exploziei, arsurilor, traumelor sau radiaţiilor.
Alţi zeci de mii au murit în lunile şi anii următori din cauza rănilor, bolilor sau cancerului provocate de radiaţii. Supravieţuitorii bombardamentului au fost numiţi hibakusha şi au suferit nu numai fizic, ci şi psihic şi social.
Mulţi dintre ei au fost discriminaţi sau marginalizaţi în societatea japoneză, care îi considera impuri sau contaminaţi.
Bombardamentul de la Nagasaki a avut un impact decisiv asupra cursului războiului şi a istoriei ulterioare.
La 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea necondiţionată a Japoniei şi sfârşitul războiului. Totodată, bombardamentul a marcat începutul erei nucleare, în care mai multe state au dobândit capacitatea de a produce şi folosi arme nucleare. Bombardamentul a ridicat şi numeroase probleme etice, juridice şi politice privind folosirea armelor nucleare în război sau în scopuri paşnice.
Sursa stire:
