Scriitorul american David Foster Wallace (1962–2008) a debutat în 1987 cu romanul pe care îl senmnalăm astăzi şi a atras atenţia criticilor prin stilul dens şi elaborat şi prin complexitatea naraţiunii. A mai publicat volume de povestiri, eseuri, articole. Marea sa operă este, spun criticii, „Infinite Jest”, un roman de o mie de pagini, publicat în 1996.
Romanul semnalat azi este un adevărat festivat de inventivitate corozivă şi poetică. Eroina e urmaşa rebelă a unui magnat producător de hrană pentru copii în Vestul Mijlociu american, care lucrează pentru o editură din Cleveland, poartă o perucă Vlad Ţepeş şi pleacă în căutarea străbunicii iubite, rezidentă a unui cămin de bătrâni, care evadează împreună cu alţi douăzeci de rezidenţi.
Scriu editorii: „Lenore Beadsman nu ştie prea bine cine este. Captivă într-un sistem de relaţii şi discursuri care o construiesc, Lenore este subiectul îndoctrinării străbunicii Lenore – fostă studentă şi discipol al lui Wittgenstein –, al şedinţelor dubioase de psihoterapie ale nevroticului doctor Jay, ale avansurilor lui Norman Bombardini – gigantul ingineriei genetice, hotărât să ingurgiteze întreaga lume –, al geloziei şi poveştilor macabre narate de şeful şi iubitul ei, Rick Vigorous – editor cu mari ambiţii literare şi cu complexe pe măsură – şi al atenţiei lui Andy Lang, o fantomă a trecutului.
Dispariţia străbunicii din căminul de bătrâni, împreună cu alţi rezidenţi decrepiţi, şi transformarea papagalului său, Vlad Ţepeş – care începe brusc să rostească, în combinaţii hilare, cuvinte vulgare, versuri de Auden şi versete din Biblie –, în vedetă TV la un post creştin îi accentuează anxietăţile, iar căutarea unei alte Lenore devine o aventură în care miza este propria identitate.”
O carte foarte apreciată de ciritici, pe care unii cititori au socotit-o genială, alţii – plictisitoare de-a dreptul. Un roman surprinzător, o aventură de-a dreptul picarescă. Cuvântul, spune Wittgenstein, via Lenore Beadsman, este cel care defineşte lumea şi o controlează. Astfel, romanul poate fi înţeles ca un sistem, un ansamblu de semne coerente, iar limbajul e modul de a înţelege lumea.
David Foster Wallace – Mătura sistemului. Traducere din limba engleză de Adrian Buz. Ediţia a II-a. Editura Curtea Veche, colecţia Byblos. 609 pag.
Sursa stire:
