Este grevă japoneză în sistemul sanitar și cel de asistență socială. Membrii Federației SANITAS vor purta banderole și vor continua protestele pe toată durata negocierilor cu Guvernul, iar în funcție de rezultatele acestora vor decide dacă vor apela și la întreruperea activității. Câți angajați din Sănătate și Asistență Socială au intrat de astăzi în grevă japoneză, care sunt revendicările lor și ce ar trebui să știe pacienții, aflăm astăzi de la liderul SANITAS Constanța, Nicolae Manea, într-un interviu realizat de Cătălina Radu.
Câți angajați din sistemul sanitar și de asistență socială din județul Constanța sunt în grevă japoneză și pe ce perioadă?
Nicolae Manea:
Peste 95%, pentru că ceilalți 5% sunt în concediu de odihnă. Avem revendicări cumva comune între cele două sectoare și revendicări diferite. Dacă este să discutăm de sectorul sanitar, discutăm de deblocarea posturilor, punerea în aplicare în integralitate a Legii 153, asta însemnând cerere la maxim a salariilor pentru cei de pe anexa 2, acordarea sporurilor prin raportare la salariile aflate în plată (marea majoritate sunt blocați cu sporurile la luna decembrie 2018), (…) finanțarea corectă suficientă a nstituțiilor din sănătate, reluarea imediată a negocierilor în vederea semnării contractului colectiv de muncă la nivel de sector bugetar, finanțarea de la bugetul de stat a voucherelor de vacanță. În sănătate știți că doar Sănătatea și Asistența socială își plătesc voucherele de vacanță din bugetele proprii – Sănătatea din contractul cu Casa, iar Asistența socială din banii virați de la bugetul de stat pe standard de calitate. Și, evident, garantarea locurilor de muncă pentru salariații de la spitalele CFR care vor trece către autoritățile publice locale.
Dacă în cazul profesorilor se discută despre salariile debutanților în sistemul sanitar și de asistență socială se vorbește despre discrepanțele salariale. Ce discrepanțe sunt?
Nicolae Manea:
Un angajat are la maximum în grilă, brut, undeva la 4.800 de lei. Restul provine din cu totul și cu totul altceva: din faptul că lucrează sâmbăta, duminica, provine din faptul că lucrează pe timpul nopții sau provine din condițiile de muncă – lucrează la TBC și riscul este extrem de mare sau lucrează pe secții cu încordare psihică foarte mare. Atunci, cei care nu beneficiază de niciun fel de spor, venitul unui asistent medical, de exemplu, este pe la 2.800 – 3.000 lei, chiar dacă are vechime la maximum, așa că salariile sunt extrem de mici.
După pichetarea Ministerului Sănătății din 23 mai, au avut loc negocieri cu reprezentanții Guvernului. S-a schimbat și calendarul protestelor. Ce urmează după această grevă japoneză?
Nicolae Manea:
S-a schimbat calendarul protestelor pentru că reprezentanții Guvernului au cerut un răgaz ca să facă calcule și să vină cu o ofertă la revendicările noastre. Ăsta este motivul pentru care am amânat greva de avertisment de pe 8 și deschidem pe 7 iunie greva japoneză. În funcție de rezultatul acestor negocieri, vom adapta un program de acțiuni revendicative. Greva japoneză este pe toată perioada desfășurării negocierilor, care în opinia mea, nu poate să dureze mai mult de 7 zile, 10 zile.
Pacienții sunt afectați în vreun fel de protestele din sistemul sanitar?
Nicolae Manea:
În timpul desfășurării grevei japoneze se poartă practic un însemn fie că este banderolă sau ecuson. Nu va fi întreruptă activitatea. Dacă vom ajunge la grevă – și vreau să fiu extrem de clar: nu ne dorim acest lucru – dar dacă situația o va impune, vom face grevă. Atunci se va asigura strict o treime și doar urgențele.
La aceste proteste participă doar angajații din instituțiile sanitare publice, nu și cei din cabinetele medicilor de familie, de exemplu?
Nicolae Manea:
Noi la Constanța avem membri de sindicat doar din instituțiile sanitare și de asistență socială publice (…). Referitor la solicitările celor din asistență socială, discutăm de revendicări comune, cum ar fi deblocarea posturilor, finanțarea suficientă, inclusiv de punerea în aplicare a Legii 153, dar discutăm în primul rând de începerea negocierii contractului colectiv de muncă la nivel de sector Asistență socială. Mai discutăm și de garantarea locurilor de muncă pentru salariații din asistență socială, deoarece va reduce numărul de beneficiari adulți. Și atunci, acest proces, desfășurat de-a lungul mai multor ani, trebuie să fie făcut sub stricta supraveghere și comunicare împreună cu membrii Federației SANITAS, în așa fel încât să nu avem pierderi de specialiști.
Interviul integral îl puteți asculta aici:
Între timp, salariile de bază ale statisticienilor şi registratorilor medicali, infirmierelor şi brancardierilor, precum şi ale altor categorii de personal din sistemul de sănătate vor fi aduse la grila din 2022 începând din această lună, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Muncii. Aceeaşi prevedere se va aplica şi pentru personalul din domeniul asistenţei sociale.
Măsura implică un impact bugetar nesemnificativ și va elimina dezechilibrele de natură salarială din sectorul sanitar, permițând acordarea unor salarii corespunzătoare pregătirii şi vechimii în muncă, subliniază iniţiatorii proiectului.
Interviu realizat de Cătălina Radu/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Sanitas Constanța facebook
Sursa stire:
