Din suma totală, 571 miliarde lei au reprezentat consumul final, din care cheltuielile pentru consum ale populatiei sunt 443 miliarde lei. În plus, investitiile în economie (formarea brută de capital) au fost 153 de miliarde lei.
Exportul net de bunuri şi servicii a avut o contributie negativă la formarea PIB, cu un minus de 29 miliarde lei.
Din punct de vedere al resurselor, industria a avut o contributie de 150 miliarde lei la formarea PIB, iar comertul şi transporturile de 145 miliarde lei. Sectorul IT&C a avut o contributie de 51 miliarde lei, iar administratia publică, învătământul şi sănătatea de 96 miliarde lei.
În total, valoarea adăugată brută a reprezentat 628 miliarde lei.
În T2, Produsul intern brut a înregistrat a avut o creştere de 1% pe seria brută, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, la 377 miliarde lei, şi de 2,6 % pe seria ajustată sezonier.
La şase luni, creşterea economiei pe serie ajustată a fost de 1,9%.
Din punct de vedere al resurselor, industria a avut o contributie 20,9%, iar comertul şi transporturile de 20,5%. Sectorul IT&C a avut o contributie 7%, iar administratia publică, învătământul şi sănătatea 13,1%.
În total, valoarea adăugată brută a participat cu 91,3% la formarea PIB. Impozitele nete pe produs au generat restul de 8,7%.
Comparativ cu datele publicate de INS în septembrie, dinamica PIB an la an a scăzut în T2 cu 0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,0%) şi valoarea adăugată brută cu 0,1 puncte procentuale (de la 101,0% la 100,9%); volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0.1 puncte procentuale), precum şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,2 puncte procentuale).
Pe categorii de utilizări, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,6% şi variaţia stocurilor de la -4,0% la -3,9%.
Institutul National de Statistică a anuntat că, în conformitate cu cerinţele Eurostat şi regulamentele europene în domeniul conturilor naţionale, în vederea asigurării comparabilităţii între datele Statelor Membre şi pentru alinierea dintre datele de conturi naţionale anuale cu cele trimestriale, a procedat la schimbarea anului de referinţă utilizat pentru calculul datelor de volum serie înlănţuită şi anume, anul de referinţă 2000 cu 2020.
La calculul datelor trimestriale pe baza volumelor înlănţuite, INS Romȃnia aplică tehnica de suprapunere anuală, la recomandarea Eurostat pentru menţinerea comparabilităţii între statele membre. Înlănţuirea cu un an de referinţă este o tehnică pur statistică utilizată în principal pentru determinarea dinamicii (vezi tabelele 1.1 şi 1.2), care nu afectează seriile brute de conturi naţionale în preţuri curente şi în preţurile medii ale trimestrului corespunzător din anul precedent.
INS a actualizat tehnicile de ajustare sezonieră (utilizȃnd software-ul JDemetra+) în conturile naţionale trimestriale, înlocuind metoda TRAMO-SEATS cu metoda X13-ARIMA, scrie Ziarul Financiar.
Sursa stire:
