Cum depistăm și tratăm hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială, adesea numită "ucigașul tăcut", este una dintre cele mai răspândite afecțiuni de sănătate la nivel global. Caracterizată prin presiunea crescută a sângelui în artere, hipertensiunea este un semnificativ factor de risc pentru boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și alte complicații grave. Dar cum o depistăm și, mai ales, cum o tratăm eficient?
Depistarea timpurie este esențială pentru gestionarea hipertensiunii arteriale. Aceasta se realizează prin măsurători regulate ale tensiunii arteriale, fie la cabinetul medicului, fie acasă, cu ajutorul unui tensiometru. Valorile tensionale peste 140/90 mmHg, măsurate în mai multe rânduri, sunt considerate indicativ al hipertensiunii arteriale.
Cum poți ști dacă ești în risc de hipertensiune arterială?
Factorii de risc pentru hipertensiune includ obezitatea, alimentația săracă în nutrienți, consumul excesiv de sare, lipsa activității fizice, fumatul și consumul de alcool, precum și factorii genetici, alături de vârstă. 
Cu toate acestea, inclusiv persoanele active fizic pot avea hipertensiune arterială. 
Ce simptome are hipertensiunea arterială?
În multe din cazuri, nu produce simptome evidente pentru mult timp și poate rămâne nediagnosticată până în momentul în care avansează către afecțiuni cardiovasculare grave.  Totuși, în unele cazuri, persoanele cu hipertensiune pot experimenta:
•Dureri de cap: În special dureri de cap dimineața.
•Amețeli: Senzații de leșin sau instabilitate.
•Zgomote în urechi: Cunoscut și ca tinitus.
•Vedere încețoșată: Probleme vizuale cauzate de efectele hipertensiunii asupra vaselor de sânge din ochi.
•Sângerări nazale: Deși nu sunt un simptom comun al hipertensiunii, pot apărea în cazurile de hipertensiune severă.
•Respirație greoaie: Dificultăți de respirație, care pot apărea mai ales în timpul efortului fizic.
•Palpitații ale inimii: Bătăi neregulate sau puternice ale inimii.
Este important de menționat că aceste simptome nu sunt specifice doar hipertensiunii și pot fi asociate și cu alte afecțiuni. Multe persoane cu hipertensiune arterială nu prezintă simptome evidente. Singura modalitate de a ști cu certitudine dacă ai hipertensiune arterială este să îți măsori tensiunea arterială regulat.
Când să mergi la medic?
Dacă tensiunea arterială este extrem de crescută și este însoțită de simptome cum ar fi dureri în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune bruscă, vorbire neclară sau alte simptome neurologice, acest lucru poate indica o urgență hipertensivă și necesită îngrijiri medicale imediate.
Cum este diagnosticată hipertensiunea arterială?
De cele mai multe ori, hipertensiunea arterială este diagnosticată în urma unui consult de specialitate. Tocmai de aceea, este recomandată însă o vizită la medicul cardiologc pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. Medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare, cum ar fi holter TA. 
Ce este Holter TA?
Holter TA se referă la monitorizarea Holter a tensiunii arteriale. Este o metodă de monitorizare a tensiunii arteriale pe o perioadă de 24 de ore sau mai mult, în timp ce pacientul își desfășoară activitățile zilnice normale. Aparatul utilizat pentru aceasta este similar cu un monitor Holter ECG, dar în loc să înregistreze activitatea electrică a inimii, înregistrează valorile tensiunii arteriale la intervale regulate.
Pacienții sunt echipați cu o manșetă de tensiune arterială și un dispozitiv mic, portabil, care înregistrează datele. 
Hipertensiunea arterială netratată poate duce inclusive la accident vascular cerebral 
Hipertensiunea arterială netratată poate duce la numeroase complicații serioase, deoarece pune o presiune suplimentară pe vasele de sânge și pe inimă. Pe termen lung, aceasta poate afecta diferitele organe și poate crește riscul de mai multe afecțiuni, inclusiv:
Boala cardiacă: Inclusiv angina (durere în piept cauzată de reducerea fluxului sanguin către mușchiul inimii), infarct miocardic (atac de cord), și insuficiență cardiacă (când inima nu poate pompa sângele eficient).
Accident vascular cerebral (AVC): Hipertensiunea poate cauza blocarea sau ruperea vaselor de sânge în creier, ducând la AVC.
Anevrisme: Hipertensiunea poate duce la dezvoltarea unor anevrisme în vasele de sânge mari, în special în aorta, care, dacă se rup, pot duce la sângerări interne fatale.
Boala vasculară periferică: Starea vaselor de sânge care alimentează picioarele și brațele poate fi afectată, ducând la durere și, în cazuri grave, la necesitatea amputării.
Insuficiență renală: Rinichii pot fi afectați, ceea ce poate duce la insuficiență renală și necesitatea dializei sau transplantului renal.
Probleme de vedere: Vasele de sânge din ochi pot fi deteriorate, ceea ce poate duce la retinopatie hipertensivă și poate afecta vederea.
Probleme de memorie sau înțelegere: Hipertensiunea poate afecta capacitatea de a gândi, de a-ți aminti și de a învăța. Problemele de memorie sunt mai frecvente la persoanele cu hipertensiune.
Cum poți să îți menții tensiunea arterială sub control?
Adoptarea unui stil de viață sănătos este primul pas în prevenirea și tratarea hipertensiunii. 
Acest lucru include:
•menținerea unei greutăți sănătoase
•dietă bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi saturate și sare
•exerciții fizice regulate
•limitarea consumului de alcool
•renunțarea la fumat
Tratamentul pentru hipertensiune poate varia de la modificări ale stilului de viață la medicație. În funcție de severitatea și cauza hipertensiunii, medicul poate prescrie medicamente antihipertensive.
Pacienții cu hipertensiune trebuie să își monitorizeze în mod regulat tensiunea arterială și să mențină o comunicare deschisă cu medicul lor pentru a ajusta tratamentul după nevoie. Gestionarea eficientă a hipertensiunii necesită adesea o abordare multidisciplinară, inclusiv consultări periodice cu cardiologul, nutriționistul și, dacă este cazul, cu un specialist în managementul stresului.
Dacă ai oricare din simptomele de mai sus, este recomandat să te programezi pentru un consult de specialitate. Descoperă medici cardiologi în orașul tău.