Vlad Gheorghe: „Miroase a anticipate. Și, sincer, abia aștept! Partidele vechi, cu toate tentaculele lor prin Parlament, au intrat în panică”.
Dezastrul politic național atinge un nou prag al absurdului. Într-o țară în care schimbarea a devenit slogan gol, partidele vechi se agață de putere ca niște caracatițe în agonie. Nimic nu pare să-i oprească din a sabota, bloca și negocia pe sub masă – chiar cu prețul prăbușirii instituțiilor, al pierderii fondurilor europene și al falimentului moral al statului român.
Într-o postare virulentă, dar lucidă, fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, rupe tăcerea și trage un semnal de alarmă pe care nimeni din vechea gardă nu pare dispus să-l audă. Politica românească e un câmp minat în care reformatorii sunt marginalizați, iar șacalii tranziției își împart în continuare „banii și puterea într-un stat capturat”.
„Miroase a anticipate. Și, sincer, abia aștept! Partidele vechi, cu toate tentaculele lor prin Parlament, au intrat în panică. Nu pot controla un președinte care nu le răspunde la comenzi. Nu mai pot dicta reguli, nu mai pot cosmetiza minciuni. Și, mai ales, nu mai pot negocia doar pentru ei”, scrie Vlad Gheorghe.
Este poate una dintre cele mai tranșante radiografii ale haosului politic actual: o clasă politică în derivă, înfricoșată de pierderea privilegiilor, care funcționează mai degrabă ca un cartel decât ca un corp reprezentativ. Parlamentul nu mai legiferează pentru cetățeni, ci pentru a menține în viață un sistem care trăiește din sine și pentru sine.
Stat capturat: de la pensii speciale la promisiuni false
Discursul liderului DREPT nu este doar un atac politic, ci o deconstrucție meticuloasă a modului în care România a fost sistematic deturnată de la idealurile democratice. Funcțiile, sporurile, pensiile speciale – toate au devenit o monedă de schimb între clanuri politice, în vreme ce cetățeanul obișnuit e invitat să plătească nota de plată: taxe noi, birocrație sufocantă, promisiuni mincinoase.
„Între timp, românii care se trezesc dimineața și se duc la muncă, care plătesc taxe, care mor de nosocomiale în spitale, care sunt dezamăgiți de sistemul de educație și fac zeci de ore în trafic – primesc în schimb doar promisiuni, taxe noi și dispreț. Antreprenorii sunt sufocați, oamenii sunt storși. Firmele de partid? Fac evaziune liniștite. Pentru că nu pățesc nimic.”
Aceasta este imaginea României reale: o țară cu două viteze – una pentru privilegiați, alta pentru restul. Reforma este doar un cuvânt în discursuri scrise de consultanți de PR. În spatele scenei, realitatea este una de blat politic, complicități transpartinice și frică de transparență.
România are nevoie de o resetare, nu de un nou pact între partide
Cu 12 milioane de români care au votat pentru o schimbare de direcție, Vlad Gheorghe propune nu doar un nou partid, ci o mișcare reformatoare autentică. Una care să nu fie pradă vechilor metehne ale compromisului. Tonul său, radical, nu este o formă de populism, ci un strigăt legitim într-un sistem politic care a uitat de cine ar trebui să-l legitimeze: cetățeanul.
„Este timpul să-i scoatem din Parlament pe cei care și-au făcut viața pentru ei și și-au bătut joc de oameni. România nu are nevoie de un nou blat. Are nevoie de o nouă construcție. Iar noi suntem gata.”
Alegeri anticipate? Sau prelungirea agoniei?
Amenințarea alegerilor anticipate planează ca o sabie deasupra sistemului. Pentru unii, o oportunitate de resetare; pentru alții, un coșmar logistic și politic. Dar dacă haosul actual continuă, anticipatele nu mai sunt o opțiune, ci o necesitate democratică. Prelungirea acestei stări de blocaj înseamnă condamnarea României la stagnare și corupție instituționalizată.
Politica românească nu mai este despre idei sau doctrine. Este despre supraviețuirea unui sistem învechit care se teme de votul liber și de lideri care nu răspund la comenzi. Vlad Gheorghe pare să fi spus cu voce tare ce mulți gândesc în tăcere: „că România nu poate fi salvată de partidele care au îngropat-o în promisiuni goale”.
