O analiză a cotidianului Financial Times relevă că acţiunile Comisiei Europene împotriva încălcărilor reglementărilor pieţei unice de către statele membre au scăzut cu 80% în perioada 2020-2022, primii ani ai mandatului Ursulei von der Leyen, comparativ cu perioada similară a mandatului predecesorului său, Jean-Claude Juncker.
Eşecul susţinerii normelor pieţei comunitare - menite să asigure libera crculaţie a produselor, capitalului, serviciilor şi persoanelor în Uniunea Europeană - poate conduce statele membre să adopte standarde diferite în relaţiile de afaceri şi poate afecta competiţia cu rivali precum Statele Unite şi China.
Grupul finlandez Kone, specializat în ascensoare şi activ în 30 de state, avertizează că lipsa supervizării din partea Comisiei Europene în acest domeniu a contribuit la apariţia unor regimuri naţionale diverse pentru producători. "Cu cât putem face mai mult acelaşi produs în diverse ţări, cu atât este mai bine pentru clienţi, întrucât sunt costuri uşor mai mici. Standardele trebuie stabilite pentru Europa. Dacă nu sunt clare, golul va fi umplut de statele membre", afirmă Henrik Ehrnrooth, directorul Kone, citat de FT.
Grupurile de afaceri avertizează şi asupra semnalelor privind intensificarea protecţionismului de către guvernele naţionale.
Un document al Comisiei Europene prezentat statelor membre UE în februarie şi vizualizat de FT arată că barierele în domeniul retailului s-au intensificat în mai multe ţări, printre care Ungaria, Germania, Belgia şi Polonia, începând din 2018, iar cele mai restrictive condiţii sunt în Franţa.
Unele companii cer aplicarea mai activă a standardelor europene pentru a se evita presupusele practici anticoncurenţiale. Ahold Delhaize, o reţea de supermarketuri prezentă în şapte ţări europene, a observat constant preţuri de achiziţie diferite la produse fabricate în aceleaşi uzine dar vândute în state diferite. "Nu putem explica aceste diferenţe de preţuri. Dacă Uniunea Europeană ar introduce legi pe piaţa unică prin care industria de retail să facă achiziţii la nivel european, preţurile pentru consumatori ar avea beneficii semnificative", afirmă Wouter Kolk, directorul de la Ahold Delhaize responsabil de filialele din Europa şi Indonezia.
Procedurile de sancţionare ale Comisiei Europene pot include avertismente formale, sancţiuni financiare sau sesizări adresate Curţii Europene de Justiţie.
În 2023, Comisia Europeană a adoptat 51 de hotărâri privind sancţiuni din cauza încălcării normelor pieţei unice, de două ori mai multe decât în 2022, întrucât mandatul Ursulei von der Leyen se apropie de final, în 2024.
În afară de mediile de afaceri, statele membre au avertizat că forţa de aplicare a deciziilor UE este expusă riscurilor, dacă nu sunt abordate problemele referitoare la sănătatea pe termen lung a pieţei unice.
"Nu putem face geopolitică fără piaţa internă, întrucât piaţa unică generează competitivitatea noastră", a declarat un oficial dintr-un stat membru UE, sub protecţia anonimatului, criticând ceea ce a numit "viziunea de tip tunel" asupra crizelor.
"Comisia Europeană a avut preocupări pe termen scurt privind criza Covid-19, Ucraina şi Brexit. Acum, atenţia trebuie să se concentreze asupra pieţei comunitare", a declarat un alt oficial dintr-un stat UE.
Sursa stire:
