Comisia Europeană se preface că vine în sprijinul agriculturii.

Deși valoarea producției europene de cereale a scăzut cu 30% într-un singur an, iar fermierii protestează în jumătate din statele membre sub greutatea legislației Green Deal și a crizelor suprapuse, Comisia Europeană se preface că vine în sprijinul agriculturii.

Cel mai recent exemplu de așa-zisă soluție e o derogare propusă de executivul european de la condiționalitatea de mediu din Politica Agricolă Comună, prin care se cere ca 4% din terenul arabil să rămână nelucrat, în scopul păstrării biodiversității.

Acum Comisia Europeană vrea înlocuirea celor 4% de teren pârloagă la nivel de fermă, cu o suprafață mai mare, fie de 7% de cultură fixatoare de azot, pe care să nu fie aplicate pesticide, fie mai mult 7% de cultură secundară (alta decât leguminoasele pentru boabă) tot fără pesticide.

„Producătorii români avertizează că, astfel, se vor dubla pierderile, cel puțin, deoarece, o parte dintre culturile vizate nu supraviețuiesc fără pesticide, iar altele au nevoie de foarte multă apă, vara, într-un sezon cu secete tot mai dese și mai severe”, a atras atenția europarlamentarul Carmen Avram.

„În continuare, Comisia pare să cârpească ceva ce se deșiră rapid, pe măsură ce noua legislație verde e aplicată, iar alegerile se apropie. E greu de înțeles de ce, în această lume complet schimbată, încă nu e clar că, pentru fermieri, echitabil înseamnă pe de o parte că orice se decide să fie stabilit împreună cu ei, nu peste capul lor, și că, oricât de absurd li s-ar părea unora, la ambiții noi, e nevoie de bani noi”, a conchis eurodeputatul român.

Comisia Europeană a recunoscut că prețurile ridicate la energie și ale factorilor de producție rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, costurile vieții și inflația, schimbarea fluxurilor comerciale internaționale și necesitatea de a sprijini Ucraina au creat presiuni asupra sectorului agricol european. De exemplu, dacă în 2022 valoarea producției de cereale în UE se ridica la 80,6 miliarde de euro, un an mai târziu, în 2023, aceasta a scăzut brusc la 58,8 miliarde de euro.